Publicat în Jurnale

Ghirlande si vise de copil!


N.B. Articolul este un „ajutor” mai larg de sutinere a campaniei pe care o dezvolt pe pagina personala de Facebook numita #PePozitiv

Era dupa Revolutie si odata cu venire filmelor „capitaliste” am avut parte si de episoade din Dallas sau filme artistice cu actiune in Hawaii. Si ghirlandele acelea multicolere mi se pareau superlativul LIBERTATII. Acea insula din Pacific parea (pentru copilul de 12-13 ani care eram) un Paradis la care visam cu totii si taramul in care totul SE POATE.

Evident ca anii au trecut, am crescut si am inteles ca de fapt era o imagine care ma fermecase si ca Hawaii-ul este o foarte bine promovata destinatie turistica. Insa si acum cand aud cuvatul Girlanda sau cand vad una in poze sau la TV, parca imi creste pulsul si ma simt un pic copil IDEALIST!

Andrei
KIP IN TACI

Sursa imaginii – Atelierannabaldi.it

Copiii cu nevoi speciale… vor fi SPECIALI la Sala Palatului!

Surd? Orb? Mut? de dragul meu Nicu Mutu. Şi de fiecare dată când întâlnesc un om cu dificultaţi fizice sau psihice, drăgălăşenia şi dulceaţa lui îmi vin mereu în minte. Aşa că „îl îmbrac” pe omul cu probleme din faţa mea în „haina aceea pufoasă” a înţelegerii prin prisma acelui om care mi-a făcut copilaria frumoasa. Ei bine, dacă până acum un astfel de om nu v-a cucerit si pe voi, vă invit cu drag pe 16 aprilie, la Sala Palatului, unde cei de la DHM Company și Fundația Copii în Dificultate dau tonul distracției la spectacolul de fapte bune #Stars4Dreams! Eu, Livia şi copiii vom fi prezenţi acolo, pentru că noi adulţii simţim că TREBUIE să le deschidem „ochii sufletului” faţă de copiii în dificultate şi dragilor noştri Tibi si Matei. Şi e bine să „plantăm aceste seminţe”, acum devreme, când ei sunt deschişi şi când comunicarea este mai mult decât deschisă faţă de orice copil pe care îl întâlnesc… neinstalându-se încă în bagajul lor prejudecaţile caracteristice nouă adulţilor!

Ce au în comun Simona Halep, Inna, Irina Rimes și Dumitru Prunariu? Uite ce gest surprinzător au făcut!

Simona Halep, Inna, Irina Rimes, Nicoleta Nucă, Cristina Vărzaru, Cristian Chivu, Ivan Patzaichin, Marcel Iureș, Ștefan Bănică Jr., Dumitru Prunariu și mulți alții și-au unit forțele într-un scop caritabil și au donat, pentru copiii cu nevoi speciale, câte o pereche de jeanși. Acesti jeanși, semnați de către vedete, vor putea fi admirați în cadrul unei expoziții (Aleea Blugilor Celebri) ce va avea loc la Sala Palatului, pe 16 aprilie 2019, în cadrul concertului de fapte bune Stars4Dreams, unde vor cânta, pentru aceeași cauză: Inna, Irina Rimes, Nicoleta Nucă, dar și alți artiști iubiți de publicul român.Gestul acestora, deși aparent unul mic, înseamnă foarte mult pentru copiii cu boli incurabile îngrijiți de Fundația Copii în Dificultate. Costul lunar de îngrijire al fiecărui copil din cele 5 centre ale fundației ajunge la 8.000 de lei. În centrele Fundației Copii în Dificultate se află în îngrijire peste 100 de copii.

Biletele la concertul Stars4Dreams sunt disponibile aici: http://bit.ly/Stars4Dreams

Alţi artişti care vor urca pe scenă sunt Tomy Weissbuch, Măriuca Iordache, Alessia Tofan și trupa de teatru adolescentin Victory of Art. Ei au răspuns pozitiv invitației de a-și completa colecția de fapte bune și vin să cânte pentru cei peste 100 de copii cu boli incurabile și abandonați, îngrijiți de fundație. Buna dispoziție va fi completată de Mc Andreea Remețan – Vocea mereu veselă și plină de energie a Virgin Radio și de Daddy Cool – exemplul pozitiv al online-ului din România. Promit să revin cu detalii şi după concert şi cu toată energia aceea pozitivă. Cu siguranţă veţi avea veşti LIVE de la mine pe Facebook si Instagram de la faţa locului în seara zilei de 16 aprilie. Participarea la eveniment se traduce prin speranță pentru viitorul copiilor. Puteți face acest dar prin achiziția online, de pe eventim.ro și eventbook.ro (http://bit.ly/Stars4Dreams și http://bit.ly/bileteEventbook ) a:

  • Biletului în sală la una dintre cele trei categorii: 150 LEI (VIP) / 120 LEI (Cat. I) / 95 LEI (Cat. II) / 75 LEI (Cat. III)
  • Suplimentului Meet & Greet: 95 LEI, care vă oferă ocazia unică de a le cunoaște mai îndeaproape pe starurile ce vor urca pe scenă și de a obține un autograf, imediat după spectacol. Pentru această întâlnire specială, este necesară și achiziția de bilet la eveniment
  • Biletului de susținere pentru Fundația CID: 45 LEI. Acest bilet reprezintă grija față de acești copii, fără participarea dumneavoastră la eveniment

Toți banii din donații vor ajunge la Fundația Copii în Dificultate. Cei care doresc să îi ajute pe acești copii pot să doneze 2 Euro prin SMS, trimițând mesajul ZILE la 8844 sau pot face donații direct în contul RO60BRDE426SV39194474260. Evenimentul care va avea loc în data de 16 aprilie, la Sala Palatului, își propune să contribuie la sensibilizarea publicului pentru cauza acestor copii și la strângerea de fonduri pentru îngrijirea lor, pentru a le oferi, la propriu, ZILE.

Despre Fundația Copii în Dificultate

Fondată în anul 1989 de către Children in Distress Marea Britanie, Fundația CID a derulat încă de la început programe pentru 18.000 de copii in dificultate, construind și operând centre rezidențiale tip hospice pentru copii infectați HIV/SIDA, cu boli cronice neurologice severe și copii ai străzii. În cei 28 de ani de activitate în România, Fundația CID a efectuat 518.400 de ședințe de terapie ABA, 155.520 de ședințe de kinetoterapie și 54.000 de sesiuni de terapie cognitiv comportamentală destinate Surse imagini Vin Si EU & Virgin Radio]]>

Draga Vodafone, in 2019 se fac 20 de ani…

… de cand mi-am luat acest superb numar cu prefix „092” pe vremea aceea si transformat ulterior in „0722”. Si numarul e intr-adevar unul GOLD, ca il tot foloseam si atunci (cand vindeam serviciile Connex) si mai apoi cand am avut de facut alte activitati… si dragul meu numar era foarte usor de retinut de pe afise!!! Evident ca usurinta memorarii numarului nu mi-a adus doar „clipe fericite”. Insa cum timpul a trecut, nici nu cred ca mai sunt in „sertarele memoriei” acele clipe „negre”. Dar nu pot sa uit acea clipa fericita din anul 2003, cand mi-am luat Abonamentul CENT. Ala in care vorbeai cu „1 cent pe minut in WEEK-END„. Habar nu aveti cat de multe idile si cat de multe casatorii sunt datorate CENT-ului. La mine nu a fost atunci cu „marriage”, dar a fost cu „multe clipe fericite” si va multumesc pentru TOATE… acele Clipe Fericite. Anii au trecut, pachetele s-au schimbat si uite ca am avut o perioada in care am fost „un pic certati”. NU imi mai aduc aminte, daca am fost pe cartela sau pe un abonament minim, dar stiu cu siguranta ca eram (relativ!) „cu ambasadele inchise”! Dar in 2005 ne-am impacat si mi-am luat primul meu semi-smartphone. Se numea Sony Ericsson T250 si fata de Nokia 3310 pe care il chinuisem cu abonamentul CENT si dragul joc SNAKE era o evolutie COLOSALA. Imi aduc aminte cu exactitate ca eram efectiv fascinat de faptul ca puteam asculta muzica la „boxa”. Si nu va imaginati ca era la fidelitatea de azi sau la nivelul sonor de azi. Dar ce sa ii faci, ne bucuram si noi de ce aveam. Acest Sony Ericsson trebuie sa recunosc sincer ca „M-A TINUT” cel mai mult – 5 ANI FRUMOSI. Si va spun sincer ca nu l-am „protejat”. Iar pentru aceasta perioada faina le voi fi VESNIC recunoscator celor de la Sony si de (daca mai exista!) celor de la Ericsson! Va intrebati ce a urmat in „SAGA VODAFONE”? Ei bine a fost chiar un telefon cu numele companiei: VODAFONE 1230… care era de fapt un ZTE 1230 si despre care am scris la vremea respectiva un articol pe Magazin Util. Si dupa 5 ani cu el… oare ce a urmat?!? Raspunsul este… PRIMUL MEU telefon cu TOUCH SCREEN: Samsung Young … cred ca prin 2013. Nu vreau sa fiu rautacios, dar atunci s-a cam si stricat „relatia noastra”. De ce? Pentru ca atat de mult imi doream un telefon cu TOUCH SCREEN incat am acceptat un abonament imens de Internet. Dar nu pot sa ma plang de TELEFON. E inca in familia nostra si il mai folosim pe post de GPS in masina, continuu conectat de priza, dar e OK. Sunt multe alte telefoane noi care dupa mai putin timp au murit definitiv. Deci inca odata MULTUMESC VODAFONE. Din 2015 am devenit fanul telefoanelor DUAL-SIM si tu dragul meu Vodafone ai fost vioara a doua pana in prezent. Nu te condamn… dar vreau sa iti spun sincer ca la mine in suflet, ai „sertarul tau” si iti multumesc pentru toate acele clipe fericite! Spor la treaba si sa speram ca vremurile vor fi minunate pentru toti!!!

 

Andrei KIP IN TACI

Copiii si zapada… un foileton!!!

2010 martie cand „baba Iarna” s-a mai umflat un pic si ne-am trezit cu un strat consistent de zapada (poza e pusa in aprilie, ca am fost eu mai lenes). De atunci avem prima amintire cu Matei robotel (cum bine zice Virginia in comentarii). Imi aduc aminte ca era atat de fericit mititelul si intindea manutele peste tot:  In 2011 deja Matei al nostru mergea bine in picioare si iata-l aici alergand prin curte in jurul primului om de zapada „creat cu el”. Era atunci foarte incapatanat si nu vroia sa poarte manusi, dupa cum se poate observa si in poza de mai jos. Si cu greu il puteam baga in casa, cand realmante i se inroseau si nasucul si manautele:  Si anii au trecut. Aparuse deja si Tibi, asa ca timp pentru poze simteam ca nu mai avem. Insa a venit anul 2015 cand ne linistiseram si cu casa si eram cetateni cu drepturi depline ale dragului nostru cartier Giulesti. Si intr-una din plimbarile pe Digul Lacului Morii, unde avem derdelusuri cat incape am facut aceasta poza amuzanta:  Din motive inca neelucidate pe 2016 l-am ratat cu poze de la zapada. E posibil sa fi fost si putina zapada si programul nostru ocupat cu alte activitati sau poate doar nu am avut chef de poze. Insa iata-ne in 2017 la sedinta foto, tot pe Lac si cu mult zambet… afisat din plin!!!  Dupa aceste doua poze a incoltit in mintea mea un „foileton”. Asa ca i-am impartasit ideea mea si lu’ frate-meu si in 2018, cand au fost baietii la o tura de bulgareala si tras cu saniuta ne-a facut aceasta poza.  Si acum cateva zile, cand am fost in acelasi loc, sa prestam aceeasi activitate (plina de multa buna dispozitie) am executat si poza cu numarul patru. Asa ca sedinta foto la zapada pe 2019 e salvata si arhivata cu mare grija la tati pe blog, ca sa se poata bucura baietii de amintiri, atunci cand se vor face mari.  Cam atat de la taticul de servici ocupat cu „indosarierea” amintirilor in dosar cu sina si stampila timpului. Urati-mi noroc pentru anii acre vin. Iarna frumoasa voua tuturor si mai ales plina de momente care sa se transforme in amintiri de neuitat.

Andrei KIP IN TACI

Prima masina condusa!

Sal’tare!

Acum aproape patru ani fratele meu imi dadea TAG pe aceasta poza. A fost emotionant momentul, pentru ca mi-am adus aminte de Skodita noastra draga pe care o puteti vedea in imaginea alaturata. Prima amintire pe care o am cu Bombita, asa cum o poreclise tata este in sejurul nostru la mare . Corespunzator ca in anii „80 cu bilete de la sindicat. Insa special la acest sejur a fost statiunea: MAMAIA.

Noi eram obisnuiti cu clasicele Eforii si plaja aceea imensa si restaurantele acelea cochete au facut ca vacanta sa fie una speciala. Plus ca un drum pana la mare pe „drumul vechi” si cu motorul acela de 1.0, nu era ca acum 3 ore si basta. Faceai vreo 5 ore si mai bine. Plus ca noi aveam motorul pe spate si din cand in cand ne mai opream sa se raceasca utilajul. Si tot atunci am facut si drumul Mamaia – Babadag in care am gustat din farmecul inegalabil al Dobrogei si din campurile acelea nesfarsite de floarea soarelui care pareau ca se coboara din cer si urca inapoi.Si cetatea Enisala, care pe vremea aceea era o ruina si care acum e renovata. Si in toate pozele de atunci, facute prin statiune faceam cumva sa apara si Skoda, ca era minunea familiei.

Apoi amintire draga e de la 14 ani cand m-a pus tata prima data la volanul ei sa incep sa „ma joc”. Si toata aceasta perioada pana la 14 ani cu drumuri prin sat, pe campuri prin padure sunt ca niste nestemate in amintirile sufletului meu.

Apoi dupa ce mi-am luat carnetul la 19 ani au urmat momentele de schimbat bujii, curele. In poza de mai sus eram la un revelion la care mesteream ceva. Era frumos ca de abia intrasem in facultate la Transporturi (Autovehicule Rutiere) si era placut pentru mine sa descopar partea practica din care aveam sa gust de abia de prin anul patru. Ce era cel mai interesant la minunea asta de masina? Pai sa ai portbagajul in fata si sa ai acele geamuri triunghiulare care mi se pareau superbe.

 

Andrei KIP IN TACI