Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
Vad pe net si prin media clasica (Ziare, Radio, TV) reactii destul de virulente la adresa aparitiei Regelui Mihai I in parlamentul Roamniei la implinirea varstei de 90 de ani si nu pot sa nu ma ingrozesc!
De ce ne e frica de istorie? Vrem sau nu vrem in perioada regala am avut cea mai mare crestere economica si am ajuns puterea de care s-a tinut seama niste zeci de ani buni in tabloul politic al unei Eurtope totusi in fierbe (inainte de primul razboi mondial si perioada interbelica). Iar revenirea regelui e un gest de politet, ca atunci cand spunem SARUT MANA unei doamne.
Va e frica de faptul ca poate isi vor lua inapoi sa zicem jumatate din “averi” si ca “vom vedea” tara vanduta? Sincer sa fiu la cata prostie si hotie e in tara acum, sa stiti ca pe unele din ele le-as da eu de buna voie si sunt sigur ca familia regala ar fi niste magangeri mai buni decat actualii
Si nu in ultimul rand, va e teama de revenirea la monarhie? Sa fim seriosi. Nu s-a intamplat pana acum pe nicaieri in lume si nu vom fi noi motzul mondial de la care sa se inceapa asa ceva. Toata activitatea legata de monarhie este pur si simplu legata de POLITETEA fata de TRECUT si fata de cei care totusi au facut unele lucruri care au influentat pana si dezvoltarea noastra actuala!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Cam asa simteam in a doua zi de concediu, “plimbarea” noastra frumoasa!
***
Va scriam ieri pe Facebook ca ne-am inceput tare fericiti prima noastra vacanta. Ei bine asa s-a intamplat. Apoi trebuie sa recunosc ca Brasovul ma surprinde mereu, desi vin aici si de cate doua ori pe an. Insa pare o prajitura care isi schimba mereu glazura. Sau poate e de vina faptul ca mi-am dorit ca acest superb orasel sa devina pentru noi “acasa”? Este foarte posibil. Si tocmai pentru ca il iubesc asa de tare, mi-am facut inca de pe acum promisiunea ca voi ajunge din nou la anul, in perioada calduroasa.
In rest, am in program sa ajung maine in cheile Rasnoavei, desi la cat de curent e si vara acolo si cat de frig este, nu prea stiu daca imi
voi putea scoate “vitejii” sa vada natura. Dar vom vedea!
(N.B. (scrisa azi) Am reusit. Si a fost superb! Am prin soare si Matei s-a jucat mult cu putina zapada cazuta, iar Ionut a dormit la mamica lui in brate, ca un ingeras ce este!)
Iar poimaine am in plan sa fugim pana la Sinaia si sa ii arat lui Matei stanca si Pelesul. Si poate de la anul mergem impreuna si la alpinism, ca
prea se cocoatza pe toate alea in casa si in curte. Vom vedea!
(N.B. (scrisa azi) Am ajuns si lui Matei i-a placut MUUULT la castel la Peles si m-a alergat mult si bine prin toata curtea castelului, insa nu marti, ci miercuri in ultima noastra zi de vacanta!)
P.S. Va intrebati cum se simt Matei si Ionut? Parca ar fi fost nascuti aici. Se distreaza copios atunci cand iesim afara la frig si/sau la putina zapada pe care o gasim pe aici si dorm de parca au langa ei cate un inger care ii mangaie continuu!
***
Cam atat. Urmeaza dupa cum spuneam si de dimineata pe Facebook, alte relatari in Jurnal de Romania, in Social si in Jurnal de tatic!
Spor la toate, tuturor!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Iaca de vreo saptamana urla in urechile mele, de la distinsul YouTube, niste manele de pe vremea copilariei. Si asta este numai din vina lu’ domnu’ Dimulescu. S-a apucat el repede sa faca un grup pe Facebook de “Protomanele” si pentru ca ma stie pasionat de subiect, m-a si adaugat acolo. Si uite ca de o saptamana si ceva numa’ Azur, Generic, Albatros, Real B si altii imi urla in cap.
Si totusi daca imi place, de ce vin sa ma plang aici? (poate va intrebati voi). Pai pentru ca am o dilema. Multi dintre pretenarii mei (astia din viata reala), da’ si unii de pe FACEBOOK, spun ca melodiile astea, chiar daca sunt vechi, tot mizerii raman. Ca nu poti sa spui ca astea sunt nestemate, pentru ca erau in voga acum doooo’ j’de’ani si ca vechimea, ca si la vin, le face sa fie ami spalate sau chiar parte din cultura.
Pe de o parte au si ei dreptate. Insa pe de alta parte, cred ca nu au. De ce? Pentru ca maneaua aceea, care a rezistat si care inca mai place (dovada sunt salile pline de la concertele de anul trecut ale celor de la Azur si Generic), cred ca sunt parte din “cultura tiganeasca” a acestor ani. Asa cum nimeni nu se indoieste de valoarea artei muzicale naive vechi (cu melodii ca Satra, Tigancusa, etc.), care au fost preluate si para-cantate pana acum, cred ca si colectia adunata de noi pasionatii de acolo de “protomanele” sunt ecat cantecele care vor dainui. Sau poate suntem noi prea lipsiti de modestie? Sau poate chiar sunt cantecele acelea as frumoase cum spunem noi? Va las pe voi singuri sa decideti!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
In week-end am participat la un eveniment organizat la restaurantul Jaristea (undeva pe langa piata Cosbuc). ma dusesem cu asteptari normale, un restaurant traditional, cu ceva istorie in spate si care probabil a fost renovat, asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. Nu visam sa fie ceva care sa ma dea pe spate, pentru ca m-am obisnuit ca nesimtirea bucresteana sa strice tot si mai ales sa perverteasca tot. Ei bine trebuie sa va spun ca nu e asa. JARISTEA a stiut sa isi conserve toata frumusetea istoriei pe care o are in spate. Ba mai mult, s-a folosit de aceasta istori si i-a dat valoare, prin bun gust, prin detalii, prin caldura cu care te pofteste sa intri inauntru si printr-o evadare pe care nu o mai credeai posibila intr-un oras “murdarit” si “pervertit”, asa cum e Bucurestiul.
NU va asteptati sa fie ieftin, pentru ca “acest colt de lume” trebuie sa isi mentina toata aceasta istorie si mai ales trebuie sa mentina o calitate a serviciilor oferite, asda cum au fost dintotdeauna PERFECTE.
Si totusi ce m-a impresionat? Pai o sa incep cu mobilierul vechi si asezat parca de o mana de nobil intelectual din vremea interbelica si parca nemutat de atunci si pana acum. Dupa care toata acea vesela din argint parca ma arunca in eleganta anilor 1800. Sa va mai spun de acele oglinzi? Mai ai bine nu. Si ar mai fi ceva. Ospatarii si modul in care ne serveau, pareau rupti din cartea cu bune maniere si parca dansau vals! Frumos ce sa spun. Sper ca in viitor sa mai ajung acolo si sa mai “gust” din “acea evadare” si din acea “liniste nobiliara”, rupta doar de bataie ceasurilor cu pendula, vechi de 100 si ami bine de ani!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Va spuneam cum cateva saptamani de mersul pe jos si RATB-ul. Ei bine de astazi s-a intaplat minunea. L-am luat pe Matei de manutza si am luat-o catinel, catinel pe jos cu autobuzul, tramvaiul si alte mijloace de trasnport in comun spre gradinita. Si sa stiti ca e frumos. Sigur, ca nu e la fel de confortabil ca in masina, insa cel putin acum la inceput Matei e fermecat de noua modalitate de transport. Sunt curios cat de mult ii va placea pe viitor! Vom vedea!
Voi cu ce va mai plimbati? Tot cu masina? Sau ati luta-o si voi cu RATB sau bicicleta?
Andrei KIP IN TACI