(Aici trebuia sa fie ieri un LIVE) Azi sunt „mamic”! – ep. 37

Sal’tare
Dupa cum v-am spus alaltaieri, ieri am fost singur cu bebitza.
In mintea mea credeam ca voi putea face un LIVE BLOGGING de la fata locului. Asa ca deja imi pregatisem un DRAFT inca de atunci cu: „AZI SUNT MAMIC”.
Ce s-a intamplat intre timp? pai o luam cu inceputul…
Dimineata, din cand in cand bebitza al nostru reuseste sa doarma, de pe la 6.30 sau 7 fara ceva pana pe la ora 8. Eu am crezut ca asta e o regula, asa ca atunci cand a dat ceva semne de neliniste la ora 7 fara zece, l-am pus rapid pe picioare cu gandul cam mai am macar jumatate de ora de lenevit in pat cu el pe picioare. Insa m-am inselat amarnic. El chiar nu mai vroia sa doarma. Dupa vreo 20 de minute in care el m-a chinuit si m-a tras de nas, de urechi, de nasturii de la perna pe care dormeam, m-am sculat din pat hotarat sa incep epopeea acestei zile. Asa ca l-am pus in picioare in patutul lui si am inceput sa fac ordine prin camera. E mort sa vada cand aranjezi sau cand muti lucruri prin casa sau cand pur si simplu e agitatie pe langa el. Priveste fermecat si gangureste din cand in cand ca un fel de confirmare a activitatilor pe care le vede. Dupa care a urmat schimbarea lui. Aici ar fi o ora intreaga de povestit. Insa in principiu, lui nu ii place si tre’ sa te chinui un pic mai mult. Tre’ sa faci diverse jmecherii, sa-i arati diverse jucarii sau sa-i zici cine stie ce poezii si cantecele care stiu ca ii atrag lui atentia, dar daca esti perseverent reusesti. Dupa care l-am dus pentru un juma’ de ora la bunicu’ si am reusit si eu sa mananc si sa dau zapada din batatura. Dupa ce m-am dezechipat de hainele de deszapezire, l-am mai plimbat un pic prin camera si mai apoi dupa ce am alergat de vreo 2-3 ori in patru labe prin camera (ii place mult si rade zgomotos cand ne jucam astfel cu el), iata ca a venit ora de papica. Asa ca hop, lapticul si somnic – o ora si jumatate. Am incercat sa lucru la laptop atunci, insa nu am prea avut succes, pentru ca v-am spus ca e foarte sensibil. Asa ca am renuntat si am dat drumul la TV pe MUTE. Am reusit sa vad si aproape o ora dintr-un film. Dupa care m-am trezit cu el, ridicandu-se in funduletz ca un briceag. Nici nu mi-am dat seama ce se intampla parca se teleportase acolo direct in funduletz zambind la mine. Dupa care hai la joaca. Ora 12, ceva portocala facuta piure. Cand m-a vazut cu borcanelu’ de mancare si linguritza, era foarte mirat. Nu intelegea unde este mami care il hraneste de fiecare data. Parca imi spunea:
„FRATE, TU N-AI TREABA? NU TE STRIGA NIMENI? MAMI UNDE E ASCUNSA? FACETI MISTO DE MINE? SUNT LA CAMERA ASCUNSA?!?”
Cand a vazut el ca nu e de gluma, s-a pus pe plans. Pana la urma noroc cu portocala dulce si cu cantecelul MOS CRACIUN pe care i-l cantam mereu ca sa il linistim. Am reusit sa il hranesc si sa il linistesc. Dupa care alergatura obisnuita prin casa. Am cercetat fiecare coltisor al camerei. Si cu fiecare zi ce trece parca il vad cu reuseste sa faca cate un pas in plus singurel. Ieri a reusit sa faca, cat era cu bunica, 4 pasi. Nici nu mi-am dat seama cat de rapid a trecut timpul si iata-ma la ora 1.30. Oaaau!!! Hai rapid cu o ciorba pentru mine si intre timp incalzesc mancarica lui si ii fac lapticul. Poc hai la culcare. Somnicul nu a mai fost la fel de linistit ca dimineata. In aceste clipe am inteles de ce o gasesc pe mandra-mea cateodata suparata si mohorata, cand eu vin cu chef de glume acasa. O ora jumatate a durat chinul care se dorea a fi somnicul de pranz. Dupa care HOOOP ciclul s-a reluat. Schimbare, joaca, baut apica si din nou joaca. L-am dat si un pic afara, ca nu mai ningea. Dupa cum v-am mai spus e mort sa stea afara. Si nu il deranjeaza raceala zapezii sau a ghetii. E chiar fericit cand pune mana pe ele. Insa n-am stat mult, pentru ca vantul inca batea bine. Pe la ora 4, bunicii i-au facut o surpriza tare faina. I-au construit un omuletz de zapda. Era topit tot pe geam, radea si batea din picioare. ERA O PLACERE SA IL PRIVESTI!
Dupa care la ora 5 alte fructe si iar laptic. Insa de data asta somnicul nu a mai intrat in schema. DOAMNE cata incapatanare pe capsorul lui cel mic. N-a vrut sa doarma sub nici o forma. Cred ca ii era deja prea dor de maicutza lui. Asa ca la 6.30 cand a venit mandra-mea, vreau sa va spun ca a luat-o de gat si n-a mai vrut 15 minute sa se mai dezlipeasca de ea. E grava legatura asta mama – bebe.
Concluzii?
Frate, e greu pentru femei sa creasca frumusetile astea. Asa ca aveti grija cat puteti de mult si voi de copii si/sau de treburile zilnice dupa ce veniti de la job, pentru ca au si ele dreptul la cat un „respiro”
Nu te lua dupa litera cartii. Fa asa cum simti tu si fii foarte atent al semnele lui. Invata din fiecare situatie in care el ti-a transmis DA IMI PLACE sau NU IMI PLACE. Pentru ca fiecare lucru invatat despre el, iti va face viata mai usoara.
si nu in Ultimul rand, SA NU ITI PARA RAU dupa timpul pe care l-ai putea petrece pe calculator, la bere, la vreun biliard sau in oricare alt loc. Sacrificiul asta de 2-3 ani pana cand incepe el sa fie cat de cat independent, va vor oferi voua tuturor o multumire MAAARE pentru viitor. Lui printr-o sanatate buna (si fizica si psihica), iar tie printr-o multumire si o mandria mare, vazand rezulatatele.
P.S. Apropo de copii! Avem o proaspata mamica prin blogosfera. Ieri Vivi Floricica (Twitter, Facebook & Blog) a nascut un baietel. Asa ca sariti cu urari la ea! šŸ˜‰
Week-end placut!
Andrei
KIP IN TACI

16 comentarii publicate

  1. Buna, artistule. Imi place de mor postarea ta! Cam asa e cu mamicile. Din pacate cine nu stie nu cunoaste si barbatii ajung sa judece gresit statul acasa cu bebele. Ca stai cu el si nu faci mai nimic, e simplu, ca nu-i mare chestie…daaar…ai vazut si tu care-i jmecheria. Te salut si spor la educatie!:))
    P.S.:bai chiar tre sa stii matematica sa postezi un comment la tine! It drives me crazy!:))
    .-= alexandrescudaniela´s last blog ..Cadou pentru fete, dar si barbatilor, de Craciunā€¦Happy Christmas!!:)) =-.

  2. Din povestirile astea simt ca esti cel mai fericit om din lume, ca esti cel mai bucuros om din lume ca esti tata, cel mai vesel om din lume cand isi priveste copilul. Asa-i? šŸ˜€

  3. @limpede – mersi frumos de compliment. Insa nu cred, pentru ca mia sunt in blogosfera tatici dedicati ca mine!
    @Pavel – intr-adevar. Insa sa stii ca in cresterea unui copil sunt si momente grele, cand zici HAI MA TATICULE CULCA-TE ca vrem sa ne culcam si noi!

  4. Sa-ti traiasca strunful, viitorul artist din blogosfera:D
    .-= sorin´s last blog ..Tastatură şi mouse Star Trek sau Marvel =-.

  5. Artistu, astea sunt momente foarte usoare cand ma gandesc prin cate a trecut cineva foarte apropiat cu ambii copii. Un refuz in toiul noptii e nimic. Sau na, e stresant.
    Bucura-te ca e sanatos… si frumos šŸ™‚
    .-= Pavel´s last blog ..Iarnă Ć®n luna luā€™ Marte =-.

  6. @Sorin – mersi frumos! Daca va dori sa fioe blogger, asta doar el stie. Eu nu am de gand sa il ghidez intr-acolo! Ajunge unu’ disperat dupa calculator in casa! šŸ˜€
    @Pavel – nu un singur refuz man, ci treziri din ora in ora! Leganat juam de noapte mandra si juma eu! šŸ˜‰ Da’ nu-i bai. El sa fie sanatos, sa zambeasca si vom zambi si noi pe langa el! šŸ˜‰

  7. Te bazezi pe incapatanarea si pe jmecheria cu care deja ne face pe noi atunci cand incercam sa il pacalim? Sau poate pe talentul de „management” al jucariilor? šŸ˜€ :))

  8. In plus fata de mandria aia parinteasca, ar mai fi si faptul ca doar acum cand sunt mici nu prea au optiunea sa nu vrea sa stea cu noi. Mai tarziu, bashti mosule d-aci, ca am venit si eu cu gagica…Si mai e si partea aia cu poarta-te frumos cu copii sa-ti aleaga un azil frumos la batranete :d
    Serios vorbind, sunt momente mirifice, pe care daca le pierzi, nu le mai poti recupera. Cresc rapid piticii astia simpatici. Exista si varianta sa o mai iei de la capat. Noi suntem la dubla doi :)>-
    .-= jurnaldetata.ro´s last blog ..DicÅ£ionar Drăgoşez-RomĆ¢n =-.

  9. Incep cu raspunsurile de la coada la cap…
    * Noi pe la sfarsitul anului asta ne gandim sa tragem cum zici tu „dubla doi”, nu de alta dar e pacat sa fie prea mare diferenta intre fratizori!
    * Uite tocmai de aia noi incercam sa prindem toate momentele, desi asta ne rupe un pic de prieteni sau distractii!
    * Eee, e visez ca la 18 ani sa ii fac cadou o garsoniera si sa ii spun – TATI DE AZI ESTI INDEPENDENT! sa vede daca ma tine pana atunci si daca voi mai fi la fel de hotarat! WISH ME LUCK! šŸ˜‰

  10. era sa sar si eu cu urarile:)) Mersi, ejti un domn! Pe olteneste: fusasi un domn, ba!
    .-= Vivi Floricica´s last blog ..Era ta-su, ma! =-.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*