Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
V-am mai povestit eu si alta data despre faptul ca mie imi place sa imi rasfatat feciorii, insa mi se pare ca si a-i rasfata tot timpul, nu e chiar bine. Si ca in dezvoltarea lor, pentru un echilibru, au nevoie si de lectia ordinii si a disciplinei.
Ei bine, doar in ultimele doua saptamani am intalnit patru oameni care mi-au replicat:

LASA-I MA SA SE RASFETE SI SA ISI ALEAGA SINGURI CE VOR SA FACA, POATE OPTICA LOR VA FI ALTA SI POATE EI VOR FI CEI CARE VOR GASI REZOLVARI LA PROBLEMELE PE CARE NOI AZI INCA NU LE-AM REZOLVAT!

Asa ca m-am oprit si am inceput sa ma gandesc la acest lucru si sa imi pun si (de ce nu!) sa va pun cateva intrebari:

• Oare rasfatat fiind si stiind ca poate face orice se va dezvolta mai bine?
• Oare o portie de LIBERTATE oferita acum la inceputul vietii sa ii ofere un ATU foarte mare pentru toat dezvoktarea sa intelectuala si afectiva?
• Sau problema e un pic mai profunda si ipotezele de la care am plecat sunt gresite inca de la inceput?

Eu am pus intrebarile, acum astept cu mare drag sa discutam pe marginea subiectului. daca gasiti si linkuri care trateaza subiectul, nu va sfiiti sa le aduceti. ba mai mult. Daca aveti carti despre subiect, m-ar bucura sa oferiti citate care trateaza si lumineaza, macar partial problema asta!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Ieri Alex Negrea, Miruna Molodet, Adi Cristea, Miruna Sfia, Vali Petcu, Miruna Siminel, Roxana Radu au impartit textul asta al lui Orlando scris in 2006 . Evident ca toti stim textul asta, pentru ca l-am primit nu o data pe mail in ultimii cinci ani, ca si motiv de funny. Din rautate si din neatentie (aveam impresia ca textul fusese scris ieri, cu un simplu COPY – PASTE), am avut o reactie virulenta la adresa lui Orlando si mai ales la adresa celor care i-au promovat textul, spunand voalat, cu cuvinte mestesugite, despre Orlando ca E UN NIMENI, iar despre cei care au impartit textul, ca sunt ALTI NIMENI care SUSTIN NON-VALOAREA. Intre timp, o persoana importanta de prin blogosfera “m-a luminat” si m-a intrebat (citez, pentru ca mi-a placut mult “zicerea”):

Da! Dar crezi că problema ta se va rezolva injurând pe alţii?
Adică OK. Dai o muie, l-ai coborât pe ăla la un nivel jos. Ce câştigi tu din asta, dincolo de satisfacţia de moment?

Si mi-am dat seama ca are dreptate omul. Treaba este extrem de logica. Important e sa iti vezi tu de calea ta, nu sa le dai la gioale celorlalti, ca sa ii incetinesti, pentru ca intotdeuna vor fi unii care vor merge mai repede ca tine si te vei lupta continuu cu morile de vant. Plus ca in loc sa capeti experienta, in loc sa evoluezi pozitiv, tu nu vei dezvolta decat noi metode de a faulta. Iar asta nu e “un serviciu sau un produs cautat”, cel putin in cercurile in care ma invart eu.
De ce scriu aceste randuri acum? Evindent ca un gest de scuze dar si pentru ca din lasitate, am dat DELETE acelei postari de pe FACEBOOK si m-am suparat ulterior pe reactia mea prosteasca. Plus ca poate din “lectia lasitatii mele” va mai invata si altcineva, pentru ca e foarte usor sa arunci piatra in lac, vorba proverbului, da’ mai greu e pentru aia zece care se chinuie dupa aceea sa o scoata.
Cam asta a fost “spovedania” mea si operatiunea aia veche “de pus a cenusa’n cap”!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Asta seara am vazut la TV o emisiune cu niste cantareti populari de etnie sarba. Erau foarte senini si foarte siguri pe ceea ce spuneau. Sigur se poate ca sa fi fost de vina si realizatorii emisiunii, care erau timisoreni. Dar sa nu ma pierd aiurea in cuvinte. Am venit azi sa laud placerea cu care sarbii siau “fratii lor de dincoace de Dunare” care stau in Romanica isi traiesc viata. Frate parca oamenii astia au descoperit elixirul fericirii, al echilibrului si al fericirii.
De undeva de sub plapumioara, Livia ma aude (asa cum imi e obiceiul), “scriind cu voce tare” si imi replica:

SA TE FEREASCA DUMNEZEU TOTUSI DE SUPARAREA BANATENILOR SI A SARBILOR!

Si imi dau seama ca are atata dreptate si imi pun problema:

OARE IN ACEST CAZ E VORBA DE O ABDICARE DE LA ACEL ECHILIBRU?

Destup o sticla de vin si incep sa meditez la subiect. Si tot meditand, dupa vreo trei pahare imi dau seama. Nu e o abdicare, ci o sustinere a unei madriei de A FI OM. Fug repede la calculator si scriu aceasta fraza, dupa care nu mai gasesc continuare. Asa ca scriu si sterg ca un apucat, insa nu imi place deloc ce iese. Evident ca pana la urma tot de la mandrutza mea imi gaseste continuarea (suparata nevoie mare, ca stau in calea intalnirii ei cu Mos Ene). Ofteaza si imi dicteaza:

ESTE MANDRIA DE A PURTA “COLOANA VERTEBRALA”

Frumos spus. Vedeti, de aia o iubesc eu pe olteanca asta mica. Si dupa “zicerea” asta mi-am adus aminte de o alta zicere… la fel de inteleapta, culeasa tot de prin Banat de nenea Tudor Gheorghe:

Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie… da’ nici LUMINA nu o vede!

P.S. Va urez, LA MULTI ANI (Мулти Ани) si UN AN NOU FERICIT, celor care aseara ati sarbatorit ANUL NOU pe rit vechi!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Dupa cum bine stiti, cei care ma cititi de mult timp sau cei care ati avut curiozitatea sa cautati prin arhiva, eu m-am nascut in cartierul Balta Alba si de pe la 7 ani, pana acum 4 ani, am stat in zona Militari, pe la Lujerului. Ei bine din Balta Alba mi-au ramas ca puncte de reper Uzina 23 August, parculetul Titanii (un fel de mini “oraselul copiilor”) si restaurantul Minis.
Uzina 23 e acum miza imobiliara, ca pe nimeni nu intereseaza sa duca mai departe aceasta “pagina de istorie”, inceputa atat de frumos si de
eficient (pe vremea aceea) de merele Malaxa.
Parculetul Titanii (cel de lanaga policlinina Titan) fusese lasat in uitarea vremurilor si devenise un fel de mica jungla. Intre timp nea Negoita a amenajat locul. Insa acum este doar un parculet obisnuit. Minunea de alta data numita TITANII, pe care copilul din mine nu o va uita niciodata, nu a vrut sa si-o
asume nimeni, ca e greu trecutul frate. Era greu sa puna acele multe leagane cu forme mai speciale. Era greu sa monteze 6 tobogane unul dupa altul sau sa refaca acele riti superbe si toate acele personaje de desene animate facute din fiare de la Uzina 23.
Si pana acum o luna eram fericit. Restaurantul Minis scapase. Si parea un fel de liant intre copilaria mea din acele locuri si adultul de astazi. Ei bine s-ar parea ca cineva a vrut sa dea cu DELETE si acestei ultime “redute” a amintirilor mele. De ceva timp acolo este un supermarket Carrefour.
Of, of, of… orasule cu armonii moderne, ce puturosi de cetateni vietuiesc in tine. Ce comod le este lor sa isi arunce trecutul la gunoi. Ba mai mult, daca ii intrebi de ce o fac, iti vor spune ca VOR SA SCAPE DE CUTUMELE TRECUTULUI. Ce pacat insa, ca nu isi dau seama ca renunta de fapt la “radacini”. Si parca ii vad la varsta senectutii dand din colt in colt, speriati ca nu isi recunosc nici locul in care stau si nici oamenii pe care ii au in jur. Sau poate iubesc eu prea
mult istoria si trecutul acestui orasel chinuit de toata lumea si numit Bucuresti?
Andrei
KIP IN TACI

Surse imagini – Tram Club & Orasul lui Bucur

Sal’tare
In perioada sarbatorilor am mai scris cateva cuvinte “rele”, pe care insa nu am avut timp sa le pun pe blog. Iata cum sunau:

Suntem in apropierea unei sarbatori cu puternic caracter religios si tot gandindu-ma la Dumnezeu, la oameni, la spovedanii si la reactiile noastre diverse in raportarea cu Dumnezeu si biserica, mi-am dat seama de rolul pe care ar trebui sa si-l asume biserica – PUTERNIC FACTOR
MOTIVATIONAL, PENTRU CEI CARE NU SE POT MOTIVA SINGURI.
Si o spun, pentru ca am vazut multi oameni care nu pot sa isi faca “spovedania” in fiecare seara si nu se simt “goliti” de pacate sau greseli decat in spatiul fizic al bisericii sau in prezenta fizica a unui preot. Asa ca pentru ei biserica ar trebui sa fie “OAZA DE OPTIMISM” din care sa poata bea nestingheriti de fiecare data cand vin.
Asta la nivel spiritual. Iar la nivel fizic sau practic (asa cum am mai spus si alta data), cred ca fiecare 3-4 biserici ar trebui sa se asocieze si sa aibe in administrare cate un spital, un azil sau un orfelinat. Asta daca vor sa fie in continuare scutiti de impozite. Daca nu vor sa faca asa ceva, atunci sa plateasca si ei 16 % impozit, ca tot cetateni ai Romanicai sunt si dumnealor.

***
Si surpriza dragilor. S-ar parea ca am fost gand la gand cu bucurie, chiar cu ei. Iata ce citesc zilele trecute pe net – Biserica vrea sa reia vechea traditie a clinicilor medicale patronate de locasurile de cult
Ca sa fiu in ton cu tema, o sa spun DOAMNE AJUTA si sa vedem infaptuit acest fapt, pentru ca e necesar!
Andrei
KIP IN TACI

Surse imagini – Faptele credintei & Comuna Rogova