Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
Asa aud de cand eram copil, cand merg pe la tara. La ce se referea strabunica si mai nou bunica, atunci cand spuneau acest lucru? Pai la lucrurile de inmormantare. Si tot acolo tinea mamaie acum si un CEC. Si are saracuta stransi pana acum, vreo 3500 de lei, tot pentru inmormantare. In schimb pensia ei e de vreo 450 de lei. Asa ca potrivit noului proiect de lege al Ministerului Muncii in iarna asta mamaie nu mai primeste ajutor de incalzire, ca e bogata si are bani in banca.
Si uite ca tot asa au pierdut banii si unchii si matusile de la tara din Ialomita, care au unu un Aro vai de mama lui, pentru carat porumbul de pe camp (ca na, are 2.5 capacitatea cilindrica). Sa va mai spun de un alt unchi care s-a bucurat nespus cand a castigat bucatica lui de pamant de 2500 mp (adica juma de pogon, cum se zice pe la tara) pe care acum o munceste cu sapa, dar e bucuros ca e din nou al lui. Da! Si el dupa 25 de ani de munca la CAP si cu o amarata de pensie de 400 de lei, nu va mai primi ajutorul de incalzire, ca e cam mare latifundiar – AUZI TU 2500 DE MP! CAM MULT! POTI SA II SPUI GIGI BECALI LU’ UNCHI’MIU!
Sa va mai spun ceva de:

presă de ulei, o moară de cereale, un gater, trei bovine, cinci porcine, 20 de ovine sau 15 familii de albine

Ba manca’v'ash ochisorii vostri, nici comunistii nu au reusit sa fie atat de tampiti cum sunteti voi. Aia ne incurajau sa ne facem gradini pe balcon, ii duceau inca din scoala pe copii la agricultura si pentru cei care aveau peste 15 sau 20 de familii de albine, le ofereau gratis ajutoarele de hrana pentru iernat
Deci dragii mei parlamentari si membrii ai guvernului care ati adoptat MIZERIA asta, va urez sa ajungeti la batranete victime ale unor masuri aberante ca aceasta. Si va mai doresc ca tot la batranete sa ajungeti sa simtiti bataia de joc a organelor statului si umilintele la care sunt supusi la plata impozitelor, la ridicarea anumitor drepturi sau in simpla plimbare prin oras la cumparaturi, pentru ca nici statul si nici societatea in esenta nu au inteles ca datorita acestor batrani avem, ceea ce avem si suntem, ceea ce suntem!
Andrei
KIP IN TACI

Surse foto: Bihor.ro & Hotnews

Sal’tare
Va aduceti aminte (cei care ati prins vremea aia) ca ne puneau o data pe luna sa venim cu 10 borcane si 10 sticle la scoala. Si tot la scoala, ni se spunea ca daca vrem niste bani de buzunar pentru cate o prajiturica, sa adunam hartie si sa o ducem la centrele de colectare. Si nu ne spunea nimeni de COLECTARE SELECTIVA. Totul in capul nostru era inclus in principul RECICLARE. Insa odata cu caderea sistemului comunist am uitat de toate, pentru ca in mintea nostra toate toate RELE. Si uite ca azi ne chinuim sa reintroducem acest “obicei” in mintea si sufletele celor care au uitat. Sigur, redescoperim “vechea reciclare” sub denumirea de Colectarea selectiva a ambalajelor. Si e bine ca s-a redenumit, pentru ca azi avem parte de boala numita PET, de care nu ne-am ingrijit la timp si care s-ar parea ca “a facut un mare puroi”, pe corpul numit Romania (de fapt daca stau mai bine sa ma gandesc, puroiul e pe corpul numit TERRA). Si solutii sunt, dupa cum spuneam si in acel articol, insa avem o lene in noi de ne doare, vorba cantecului.
Si apropo de PET-uri. Cred ca ar trebui, asa cum aduceam noi la scoala cate 10 borcane, pentru educarea civica a scolareilor de azi si pentru crearea unui semnal de alarma in mintea lor, cu referire la pericolul pe care il reprezinta sticlele de plastic (PET), sa ii puna sa aduca tot cate 10 sticle, in fiecare luna (ca sunt usor de gasit momentan). Si poate intr-un tarziu se vor trezi si parlamentarii nostri sa adopte si o lege privind obligativitatea platirii unei garantii sau a datului la schimb a unui ambalaj, pentru fiecare PET cumparat.
Va intrebati de unde pana unde m-a apucat iar cu “ecologia”? Pai odata ca mai sunt doar 4 zile pana la Let’s Do It Romania si doi, ca vreau sa o ajut pe Andreea (Tomata cu Scufita) sa isi indeplineasca visul de a avea o bicicleta.
Andrei
KIP IN TACI

Fara comentarii:

Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Nu stiu cati dintre voi ati vazut poza de mai jos, dar noi ne-am prapadit de ras. Sigur e de vina si faptul ca suntem toti ingineri!

(Pentru cei care nu s-au prins 3.14 = PI in trigonometrie si geometrie! – ))))))))))))))))) )
Reclama asta cu PUYA o stiati? Eu nu…

Stiu ca nici eu si nici unii dintre voi nu suntem fani ai masinilor electrice, pentru ca fabricarea si reciclarea lor polueaza infinit mai muuult! Insa reclama asta e superba:

Vezi mai multe din Reclame pe 220.ro
Sper ca v-am binedispus!
Andrei
KIP IN TACI

Surse foto: Facebook & Centralcoastoutdooradventures.com

Sal’tare
Ceea ce urmeaza sunt de fapt trei idei pe care as fi vrut sa le pun in cate un articol, insa inspiratia imi joaca feste, timpul e putin si nu reusesc sub nici o forma sa le fac pe toate trei. Asa ca am zis sa le pun scurt intr-un saculet si sa vi le ofer asa ca un fel de “mic dejun pe fuga”. Si o sa incep in ordinea inversa a scrierii lor din titlu.

• Activitati – adica ce mai fac. Ca pe blog nu mai sunt prezent de vreo saptamana si unii m-au intrebat daca nu am emigrat cumva. Pai ce sa fac, sunt ocupat cu doua proiecte mari. Unul ar fi la job. Si desi inceputul nu parea deloc promitator, trebuie sa recunosc ca a inceput sa imi placa. A fost un fel de “pofta vine mancand”. Sper sa nu ma paraseasca placerea de alucra la acest proiect pana la final, pentru ca e superb sa nu te simti “presat” de munca sau de dead-line-uri si sa le simti doar cape niste provocari. Asa cum erau in copilarie activitatile gen:

  PUNEM PARIU CA NU POTI SA … !

  A doua e legata de on-line si de un blog de chestii utile pe care vreau sa il cresc. Doar ca momentan (dupa cum spuneam si mai sus) lipseste timpul si lipseste o tema frumoasa pentru acea pagina! Insa sper ca pana la inceputul iernii sa il pun pe picioare si sa am ce va arata. Momentan el este doar o colectie de texte cu care sa incep activitatea, puse pe blogspot – MAGAZIN UTIL. Cam astea sunt activitatile!

• Bicicleta – Ei bine sunt fericit ca vara asta chiar mi-am chinuit tzoacla si fizicul si in mai bine de 2 treimi din zilele de serviciu am mers cu ea. Pai si ce atata fericire pe capul tau? Pentru ca in perioada sarcinii Liviei si pana pe la 8-9 luni ale lui Matei nu m-am suit pe bicicleta de frica unor eventuale raceli pe care le puteau lua di ei. Insa placerea pentru miscare si activitate fizica m-a facut sa ma reintorc la Mitza mea cea cu doua roti. Si trebuie sa recunosc ca sunt impresionat de numarul tot mai mare al bicicletelor si biciclistilor. Si exemplul cel mai clar e la mine la job. Anul trecut eram 2 sau 3 biciclete intr-un colectiv de 25-30 de oameni, iar anul asta sunt deja 7 biciclete si 5 biciclisti care vin zi de zi cu ele. E frumos si sper ca numarul lor sa se inmulteasca si mai mult si sper sa vad din ce in ce mai multe rasteluri aparand. Si desi nervii sunt multi si nesimtitii si de o parte si de cealalata a baricadei (adica sunt si soferi nesimtiti, dar si biciclisti nesimtiti), sa stiti ca un pic de schimbare in perceptia lor s-a schimbat. Adica biciclistii au inteles ca nu au cum sa isi ia si ei o bucata de sosea, pentru ca abia ajunge pentru masini. Iar soferii au inteles, ca o frana pusa si un “POFTITI VA ROG!” oferit unui biciclist, inseamna de multe ori o masina in minus pe sosea, deci un trafic un pic mai liber. Stiu ca o sa imi spuneti ca visez, insa e adevarat. V-o spune un biciclist care a ramas impresionat de cate un gest din asta facut o data sau de doua ori pe saptamana. Si mai stiu ca nu se face primavara doar c’o floare, insa cred ca asta poate fi un inceput. Doar ma stiti ca sunt un optimist incurabil, nu?
• De partea a treia a titlului, pasiuni nu mai e nevoie sa vorbesc, pentru ca deja le-ati intalnit deja printre randuri, inca de la inceputul textului!

Andrei
KIP IN TACI

Surse foto: Newschannel.ro & Colegiulnegruzzi.ro