Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
Uite ca fata asta faina, iYli, mi-a servit o leapsa cu care mai sterg si eu praful dupa RADIO ARTISTU’.

Erau anii ’80. Televizorul nu avea decat 2 ore si alea neinteresante. Bulgarii aveau desene, insa de la 7.30. Filmele erau si ele doar dupa 8. Asa ca iarna, cand se facea noapte repede si parintii veneau si ne luau de urechi in casa, ca eram inghetati bocna, ce puteai sa faci? Te jucai, descopereai discurile din casa si altele. Si uite ca dintr-o “cautare” din asta asidua printre”minunile” alor mei, am ramas in suflet cu o melodi tare frumoasa – Savoy – Domnisoara. Foarte misto a fost ca dupa iarna in care am descoperit si indragit eu cantecelul, vara noi am fost la mare la un concert SAVOY. Nu va puteti imagina cat eram de mandru ca stiam versurile cantecelului si cat eram de fericit ca il aud direct de la nea Marian Nistor

Si inchei plimbarea mea muzicala de azi cu unul dintre cele mai dragi albume de la PHOENIX – CANTAFABULE. Sigur ca nu pot alege un singur cantec de acolo, ca un mare iubitor de Phoenix ce sunt, insa cred ca pot spune ca unul din cantecele care va pot impresiona pe voi si care va pot face sa fugiti sa auziti tot albumul este Sirena, pe care v-o las mai jos.

Gata cu vorbaria. Dau mai departe “pisica” in batatura lui Fanel, a lui Bogdan, a lui Lutyk, a Roxanei Radu si la Nicu din Delta
(Sursele imaginilor Casa BEBEDREAM, Ce pot face)
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Era anul scolar ’92 – ’93 cand am vazut prima oara un calculator. Era un HC din ala care se lega la televizor. Si invatam la vremea aia Basic pe el. Mi se parea ca il prinsesem pe Dumnezeu de un picior. Sigur ca in prima parte cand am inceput cu operatii si afisarea rezultatelor lor, chiar nu era deloc interesant. Insa cand am inceput grafica in trimestrul trei, vaaai cat de tare era! Am facut primul joc la calculator. Un fel de tras la tinta cu aparitia tintelor aleatoare. Imi aduc aminte ca a fost jocul preferat al colegilor, timp de vreo 3 saptamani. Ma simteam tare mandru.
Dupa care in clasa a X-a am descoperit MINUNEA TEHNOLOGIEI moderne – 286. A inceput perioada cu Pascal, Dbase si C++. Dar in acelasi timp si jocul de curse Lotus sau nebunia de Solitaire. Si odata cu el, a inceput lungul drum al une diskete de boot de Windows 98, care cred ca a batut si in lung si in lat intregul cartier Militari. Au fost si multe nopti petreute cu devirusarea sau formatarea lui, ca pe vremea aceea dupa o noapte intreaga formatarea si instalarea tuturor driverelor si a programelor de care aveam nevoie. Sigur ca dupa aceea au mai fost inca vreo 2 sau 3 calculatoare si up-grade-uri, insa nu le mai tin minte, pentru ca nu m-au mai afectat atat de tare. Acum nu mai trebua sa strang din dinti si sa pun banutii de buzunar pe 2-3 luni deoparte, pentru cate un component sau pentru un calculator SECOND HAND.
Si uite ca acum doi ani a venit vremea pentru primul LAPTOP in casa noastra. Superb momentul! Mai ales ca de putin timp aveamm si internet wireless in curte. Ma simt atat de bine, avand o asemenea LIBERTATE, incat momentul “primul laptop” va avea un loc la fel de important ca HC-ul sau 286-le.
Si totusi de aici inainte ce as putea sa imi doresc mai departe ca “evolutie”? Pai cred ca un Acer Aspire One Ultra Thin D250-1185, pentru ca m-am cam saturat sa tot trag de Acer Travel Mate-ul. Iar la capitolul Laptop/Notebook asta pare sa fie cel mai misto compromis din punct de vedere calitate/pret al celor de la Sigmanet.
Iti doresti un produs? Poti sa-l iei GRATIS de la SigmaNET!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
In ultimul timp Mateiul nostru cel mic merge in picioare fara sa mai fie sustinut din ham si nici nu mai stam cu mainile “plasa” pe langa el. Acum doar ii spunem AI GRIJA MATEI! sau NU E VOIE! Iar aseara am avut prima dovada de “dragoste” de la el. Dupa ce a alergat 15 minute prin camera, de parca avea niste energie de consumat neaparat, a venit la mine si m-a luat in brate. Nu stiu daca va puteti imagina (cei care nu sunteti inca parinti) sentimentul. E ceva mai mult decat MAGIC. E ceva mai presus de cuvantul BUCURIE. Dupa care m-am lasat in jos, cu el pe piept si el si-a asezat capsorul pe pieptulmeu si a inceput sa gangureasca. Simteam ca fierb. Imi venea sa pup pe toata lumea care imi iesea in cale.
Si tot in aceeasi “categorie” intra si primul caca la olita facut doar in prezenta lui tati. Dupa care i-am explicat tati ca ala e CACA si ca pute urat. Nu stiu cat a inteles el, insa pe net scria ca tre’ sa ii explici de multe ori, pentru ca lui sa i se intipareasca in minte anumite chestii.
Iubirea pentru APA i-a ramas in continuare. Iar cand a plouat sambata si aveam toate galetile din curte pline cu apa, a trebuit sa stam doar afara din curte (pe strada sau pe la vecini), ca in curte nu vroia decat sa se balaceasca in ele. Pe de o parte ma bucur tare mult pentru el. Nu mi-ar fi placut sa nu ii placa apa, dar pe de alta parte, ma intreb oare ce se va intampla in perioada imediat urmatoare, cand el se va mai plimba si nesupravegheat. Sper totusi sa inteleaga la un moment dat (cat mai curand) ca nu e bine.
Ieri am iesit si prima oara cu el intr-un supermarket (in Plus-ul de la noi din Crangasi). NU vreti sa stiti ce ochi avea si cum se uita dupa toate lucrurile si cum se uita la toti oamenii, dar mai ales cum se uitau toti oamenii dupa ochisorii aia ai DULCI si SUPERBI ai lui. De acolo i-am luat aseara un sac cu vreo 40-50 de migiute din plastic. Sper sa il tina placerea jocului cu ele macar vreo saptamana, ca mai mult nu prea se poate la copiii de varsta lui. Aseara nu s-a putut desparti de ele! Si asa cum se intampla de obicei (cand ai un moment fain si vrei sa il imortalizezi), acu’ s-au gasit si acumulatorii sa se descarce. Insa i-am dat mandrutei “sarcina de serviciu” sa stea cu ochii pe el si sa faca un filmuletz mic, pe care sa il pun pe blog. Asa ca saptamana asta ar trebui sa va aduc si “dovada”. Curand!
P.S. Uite ca nu sunt sigurul parinte fericit de pe aici de pe net. Daniela cica al ei e Fascinat de sunete!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Dupa ploaia de aseara, m-am trezit cu un chef nebun sa ma plimb pe strazile Bucurestiului. Pentru ca ploaia l-a spalat si pentru ca toata verdeatza asta care a explodat l-a imbracat tare frumos. Si iata-ma dimineata la ora 7, gustand cu nesat din mirosul unor lalele inflorite sau din mirosul unei bolti de vita de vie proaspat infrunzita si de ce nu, din gazonul tuns al vecinilor. Ba chiar si strada prafuita pana mai ieri si spalata bine de tot azi, de suvoaiele ce au fost azi noapte, parca ma imbie sa ii ascult povestile. Si casele trec una pe langa alta prin fata ochilor mei si fiecare se agata de mine, ca niste copii ce vor sa imi arate cat sunt ei de nazdravani. Si printre ele sunt multe cele care au iscriptionati ani de nastere 1903, 1912, 1936 s.a.m.d. Si in fiecare din aceste case, mie imi vine sa fac cate un muzeu. Insa nu se poate si ele vor ramane mereu muzee anonime, pentru ca nu au aparut inca iubitorii aia de case putred de bogati, care sa le cumpere pe toate si sa le colectioneze ca pe niste timbre in clasor. Si din cand in cand sa le prezinte la cate o “expozitie” (Dar sunt doar vise!)
Si in acelasi context ma mir (asa cum o faceam si alta data) cum ne putem inghesui. Insa pe de alta parte, raman stupefiat de ce minuni pot face unii in cate o curticica de 15-20 de metri patrati – Curte veche Vatra Luminoasa.
Trec de Giulesti, urc podul Grand si cobor intr-un alt “paradis urban”. Cartierul de case dintre Turda si Banu Manta. La ora 7.30 mosulica din colt care are o berarie, pare rupt din schitele lui Caragiale. E meticulos si aseaza toate fetele de masa la linie. Tot privindu-l parca imi vine sa ii zic: BAIETE O BERE! Insa ma multumesc cu cititul acestor doua povesti despre Fabrica de bere LUTHER si Fabrica de bere BRAGADIRU, ca e un pic cam prea dimineata pentru o bere si trei mici.
Hopaaa, tot visand si citind m-am trezit in fata firmei, insa n-am chef sa “pornesc motoarele”. Imi iau harta cu mine si plec sa mai colind un pic Bucurestiul. Si probabil nu o sa va vina sa credeti insa multe din strazile trecute acolo inca exista pe vechile amplasamente. Sigur, un pic marite unele, insa sunt acolo. Si daca te uiti atent parca ii poti vedea pe taranii cu cobilite pe umar, tigancile din satele apropiate de Bucuresti care veneau cu flori, covrigarii, trasurile cu caii lor frumosi si pe baietii care vindeau gazetele dis de dimineata. Si apropo de gazete. Stiati ca si Charles Dickens a scris despre Bucuresti? Uite aici – Cu Dickens prin Bucuresti
Gata am colindat destul. E aproape ora 9 si fug la treaba! Sper ca v-a placut plimbarea cu mine!
Si daca tot ne-am adus aminte de Bucurestiul vechi in cuvinte, il las sa va arate Bucurestiul vechi si prin cantece pe nenea Tudor Gheorghe:

(Sursele imaginilor Wikimedia & Soft-Expert.Info)
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Undeva la inceputul toamnei trecut ma trezesc cu un vechi prieten ca ma intreaba pe mess daca vreau sa fac un articol publicitar, care sa apara pe blog. Publicitate propriu zisa pana atunci mai gazduisem la mine pe bloaga, insa parca nu aveam incredere in capacitatea mea de a promova servicii sau produse, insa pana la urma m-au convins sa mai incerc. Si uite asa a aparut Laptopul e pentru toti, mancati’as. Si la scurt timp dupa aceea, cel de-al doilea articol al campaniei – Si altora le plac Laptop-urile!
Intre timp Bogdan Tabarcea, cel care scrie pe Saturnianul si-a deschis PFA si iata-ma facand un advertorial pentru BT Comp. Si parca increderea mea incepuse sa creasca usor, usor. Asa ca la cea de-a doua propunere a celor de la On-Site pentru o campanie de Promovare Laptopuri/Notebookuri, nu au mai trebuit sa ma convinga. Sigur pe de o parte era si faptul ca acum nu mai trebuia sa scriu eu. Si uite asa au aparut articolele publicitare cu subiect Laptop/Notebook pe blogurile Mirunei Molodet, Ioanei Maria Anescu, Cristinei Bazavan, al lui Aniculesei George Octavian, al lui Paul Dimulescu, al lui Mirel Palada si al lui Bogdan Tabarcea. A fost interesanta munca de comunicare cu ei si activitatea asta mi-a demonstrat inca odata ca imi place sa lucrez cu oamenii si mai ales ca tipul asta de munca imi aduce cele mai mari satisfactii (sigur asta prinvind total subiectiv toata activitatea)
Sigur ca au mai fost si alte advertoriale in trecut – Shop Xpress, Baby Brand si Roua de Munte – Herculane, insa uitandu-ma acum retrospectiv, vad cat de “incepator” eram. Insa cumva trebuia sa incep si cumva trebuia “sa ma lovesc cu capul de pragul de sus”!
Si uite ca acum o luna am “comis” o ultima “minune” de acest gen. Campanie, tot pentru cei de la On-Site, de promovare a accesoriilor de telefonie mobila marca MOMAX. Nu au mai fost la fel de multe articole, ci doar cinci, insa a fost faina.
Si dupa toate nebuniile pe care vi le-am povestit mi-am zis de ce sa nu le trec eu pe toate intr-o pagina (ca un fel de CV) numita TE PROMOVEZ si sa va “ispitesc” pe voi cei care aveti nevoie de promovare. Si credeti-ma ca’s ieftin, fata de toate pretentiile unora din piata, raportat la munca depusa si la rezultatele obtinute!
“Un fel de P.S.” – La mine pe bloaga stiti ca vorbesc des despre munte, muntomani, biciclete… activitati OUTDOOR in general! Ei bine daca va intereseaza un teambuilding cu “tema” legata de outdoor sau daca va intereseaza pus si simplu sa mergeti cu gasca si sa va dati cu o tiroliana, sa faceti un pic de escalada sau drumetie organizata de un club, dati un mail si va rezolv
Gata cam astea au fost “laudele” mele pe ziua de azi!
(Sursele imaginilor Curteadearges.olx.ro & Webactiv.ro)