Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
(Sursa imaginii Atelierul de fotografie)
Acum un an si jumatate va povesteam de un baraganean care plecase cu tot zambetul sau colo sus pe un nor, ca sa ne faca cu mana si sa ne spuna sa fim cuminti. Ei bine aseara un oltean a plecat din noua mea familie largita. Insa nu sunt trist, pentru ca nici el nu a plecat trist. A plecat, din cate ne-a spus matusa zambind. Si tot zambitori ne-a zis si noua sa fim cat stam pe langa el. Nu de alta, dar acolo sus in cer acum s-a intalnit cu colegii sai, profii de atelier de la scoala si cred ca s-au apucat deja de taiat la traforaj. Din pacate, cred ca si unii dintre elevii lor sunt acolo. I-a pus tusa in cosciug un pieptan, o palarie noua si batista, ca tare fudul a fost unchiul la viata lui. Nu iesea din casa, pana nu ii statea lui freza asa cum vroia, sau pana nu aseza coltul batistei ce iesea din buzunarul de la piept al costumului, in asa fel incat sa fie perfect simetrica. Aaa, daaa si acu’ poate din nou, acolo in cer, sa isi conduca Oltcitul cel vechi si sa mai mestereasca la el. Cititi mai multe…»

Sal’tare
Astazi de dimineata am avut trei episoade care m-au facut sa inteleg ca desi societatea noastra si-a uitat radacinile si arunca la gunoi in fiecare zi cate o parte din ceea ce s-ar numi “filonul ei spiritual” in mahalaua (inca existenta) la marginea Bucurestiului ai surprize placute. Iar trei intamplari frumoase m-au facut sa zambesc mai mult decat placut ieri.
In spatele fostei primarii a sectorului 1 (la Banu Manta) exista un cartier de case, unele parca rupte din perioada interbelica. Sigur ca sunt si KITSCH-uri contemporane, insa pe acelea incerc sa nu le bag in seama. Ei bine ieri, dintr-o astfel de casa cu stil, cu gradinita si cerdac, cu porti din fier forjat si un mare cires la intrare am auzit cum un baietel lua lectii de vioara. NU stiu daca ce canta baietelul ala sub atenta indrumare a profesorului sau era un Balada lui Ciprian Porumbescu, insa mie ca aceea mi-a sunat in cap… Cititi mai multe…»

Sal’tare
(Sursa imaginii Alex Galmeanu)
Azi pornim din nou sa batem pe la usile celor care iubesc urbanul si vor sa ii stie povestile, dar mai ales car vor sa faca din el un spatiu in care sa vietuiesti cu drag. Incearca sa ii gaseasca partile frumoase si sa ne faca sa il iubim. Nu de alta, dar cat timp nu avem cu totii bani ca sa ne cumparam o casa cu un petic de curte si sa o facem exact asa cum ne dorim noi, nu prea avem alta sansa decat sa redescoperim urbanul de langa noi si sa incercam sa il imbunatatim.

• Prima oprire de azi o facem la Armyuser si al sau blog Locuri in Bucuresti. Intregul blog e intesat de povesti faine despre vechi cazarme, despre palatele si hanurile Bucurestiului. Si poti petrece linistit cateva ore bune tot descoperind acele locuri, povestile lor si ce s-a ales in aceste zile de acele edificii sralucitoare acum 100 sau si mai mult de ani. Din pacat ne va pot oferi unele din posturile care mi-au placut cel mai mult, pentru ca nu vad la el optiunea de PERMALINK, iar daca titlurile nu sunt LINK-uri catre postarea respectiva
• Bucurestii noi si vechi se vrea a fi un fel de colectie a ceea ce a ramas. Povesti sunt mai putin decat la Armyuser, insa sunt prinse foarte multe detalii ale arhitecturii si ale asezarii unora dintre ele in raport cu celelalte repere. Era de fapt in acel timp un Plan Urban de Dezvoltare, pe care inteligentii de azi nu mai reusesc sa il adopte sau sa faca in asa fel in cat sa fie respectat. Pe el l-am descoperit atunci cand a scris despre Bursa de Marfuri
• Muzeul de Fotografie nu e neaparat un blog despre urban. Insa mare parte din pozele si povestile de acolo sunt legate de spatiul urban si povestile sale. Eu l-am descoperit fermecat fiind de aceasta poveste a casei din Strada Filaret Nr. 73. De ce m-a fermecat? Pentru ca stiu o casa aproape identica, pe undeva prin zona Mantuleasa si pe langa care treceam zilnic, atunci and lucram prin zona. Si mereu a intrebam, care e oare povestea acestei minuni. P.S. Si nu uit sa adaug ca acest blog este o initiativa a unui mare iubitor de Bucuresti – Alex Galmeanu!
• Daca pana acum v-am tot povestit de oameni care vor sa ne faca sa iubim orasul asta prin descoperirea lui asa cum este, vin acum cu unii care ii arata ranile – Case care plang. Sigur ca in principiu, daca dorinta de refacere si salvare ale acestor minuni ar exista, blogul acesta cred ca ar fi de fapt un loc vesel, un loc plin de speranta. Insa in conditiile in care aceste case apar aici si raman doar ingropate in negura internetului, locul este intr-adevar trist… un cimitir in toat regula cuvantului. Iar daca ar fi sa aleg o imagine reprezintativa pentru ideea acestui blog, cred ca aceasta prinsa in acest articol, ar fi perfecta (Imaginativa ca acea iedera e de fapt uitarea si cred ca tabloul nu mai are nevoie de nici un cuvant!)
• Bijuterii urbane e un blog foarte vechi, de prin 2006, unde 2 baieti cucuieti au facut 7 articole, dupa care au disparut. De ce amintesc totusi de ei, daca nu au mai scris de atat de mult timp? Pentru ca iubitori de urban suntem putini. Si e pacat sa ne pierdem. Asa ca poate amintindu-i aici, ii vom vedea din nou la lucru cu aparatele de fotografiat in mana!

Sper ca v-a placut plimbarea. Si daca averu si voi ceva poze, povesti sau alte nimicuri despre urbanul de langa noi, fie ca e aici sau in Congo lasati de veste, ca e pacat sa nu impartim aceste povesti superbe!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Mi-am readus aminte de subiect acest articol din Formula As. Stiu ca aveti obiectii si ca e un articol mult prea subiectiv si poate prea siropos, insa daca treceti peste sirop si daca aveti si un un drum pe acolo, sa vedeti situatia la fata locului veti intelege ca Experimentul cu pisica lui Schrodinger e unul mai mult decat adevarat. Nu vreau sa am apuc sa strig NU NE VINDEM TARA, ca nu vreau sa par unul din disperatii aia care apareau la Tv in anii ’90, insa nu am chef sa o dau ieftin sau degeaba. M-am saturat de tunarii care vin sa dea un tun pe aci, iau ce au nevoie, dupa care ne lasa noua bolile sau bubele in cap sa ni le rezolvam singuri. Iar cu unele din “bubele” astea suntem obisnuiti, ca le-au tot folosit comunistii la exploatari si anume BALTILE CU STERIL SI CIANURI. Si daca pentru tine om care sta foarte confortabil in scaun acasa, te anunt ca nu e deloc placut ca atunci cand incep furtunile sa te trezesti ca o localitate intreaga e gri din cauza sterilului. Nu mai zic de faptul ca te trezesti cu copii (ca’s cei mai sensibili) ca pornesc in viata bolnavi cu carente de Calciu si cu o viata deja condamnata la medicamente. Si inchei tabloul cu o imagine vazuta acum vreo zece ani, intr-o zona afectata in trecut de cianuri (Baia Borsa) si in care un nene se uita cu jind la o fantana nefolosita de ani buni. Si cand reporterul la intrebat la ce se gandeste, raspunsul lui a cazut ca un topor pe taietor:
LA UN PAHAR CU APA RECE, TAICA! DA FARA CIANURA, CA D’ASTA TOT BEM DE CEVA ANI INCOACE!
Insa probabil noi vom ramane cu “dilema”, iar aia de alearga dupa “cascaval” vor ramane doar cu gandul acolo, insa… cu ochii acoperiti de o carpa metaforica cu care se simt bine!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
(Image source)
Asa-i ca nici voi nu averti chef de job sau alte balarii? Atunci hai sa incercam sa intram in uikend zambind Uite colea’sa o colectie de bancuri! Spor la zambit!

• La un fotograf au venit mai multi chinezi pentru a se fotografia.
  Fotograful se gandi:
  ‘De ce sa-i mai fotografiez, daca seamana leit unul cu altul? O sa le dau aceeasi fotografie!’.
  Cand primesc fotografiile, un chinez ia fotografia, se uita lung la ea si
  spune:
  - Nu e fotografia mea.
  - Cum nu e a ta? – intreaba fotograful, nu e fata ta?
  - Fata e a mea, dar camasa nu
• O pereche sarbatoreste nunta de argint si in acelasi timp si 60 de ani de viata. In timpul celebrarii apare o zana si le zice: ca premiu pentru fidelitatea voastra timp de 25 ani, as vrea sa va implinesc cate o dorinta. Sotia entuziasmata exclama: “Vreau sa fac o calatorie in jurul lumii cu sotul meu!!!” si imediat dupa ce zana a atins-o cu bagheta magica apar doua bilete de avion. Sotul se gandeste putin si dupa aceea, adresandu-se sotiei zice: “Atmosfera asta e foarte romantica dar am aceasta sansa doar o singura data in viata asa ca, scuza-ma draga, dar dorinta mea e aceea de a avea o sotie cu 30 de ani mai tanara decat mine”. Sotia ramane socata dar dorinta e dorinta asa ca zana il multumeste, il atinge cu bagheta magica si pac!!! Sotul devine de 90 de ani!!!! Morala: toti barbatii sunt niste nenorociti, dar zanele sunt femei!
• Un batrân de 75 de ani, merge la spital sa faca o analiza a spermei.Doctorul îi da un borcan si-i spune:
  - Ia borcanul asta si vino cu analiza mâine!
  A doua zi, batrânul apare, cu borcanul la fel de curat si gol ca ziua trecuta. Doctorul întreaba ce s-a întâmplat, iar batrânul explica:
  - Stiti, doctore, uite ce-am patit: Prima data am încercat cu dreapta, apoi cu stânga si nimic. Apoi am chemat-o pe nevasta-mea. A încercat si ea si cu mâna dreapta si cu mâna stânga, apoi cu gura: prima data cu proteza, apoi fara proteza si tot nimic. Apoi am chemat-o pe vecina de alaturi: a încercat si ea si cu amândoua mâinile si cu gura si tot fara rezultat. Doctorul era socat:
  - Ai chemat-o si pe vecina….????, iar batrânul raspunde: Cititi mai multe…»